Sfaturi pentru memorie și concentrare de durată la copii

Între 5 și 14 ani, copiii trec de la activități de joc la învățare, și de la grădiniță la școala primară și gimnaziu, etape care îi supun la provocări continue din punct de vedere intelectual, iar dezvoltarea unor capacități cognitive precum memoria și învățarea sunt esențiale pentru succesul lor.

Mai mult, copiii care au astăzi între 5 și 14 ani, sunt copii născuți în era digitală, nativii digitali, copii a căror atenție, memorie și concentrare sunt în scădere față de generațiile anterioare, tocmai din cauza supra‑stimulării vizuale și auditive a creierului, produsă de interacțiunea cu ecranele.

Cum memorează copiii și prin ce modalități îi putem ajuta să aibă memorie și concentrare mai bune, aflați din articolul următor.

Memoria și procesele ei

Atunci când vorbim despre memorie, ne gândim de cele mai multe ori la capacitatea de a memora, deci la memorare, care este doar unul dintre procesele memoriei.

Memoria este un proces cognitiv complex care presupune mult mai multe procese decât simpla memorare; este acel proces cognitiv datorită căruia putem vorbi despre experiență. 

Astfel, procesele memoriei care contribuie din plin la dobândirea experienței sunt, alături de memorare: păstrarea informațiilor, actualizarea (folosirea informațiilor păstrate), consolidarea și fixarea informațiilor prin integrarea lor în cele deja existente. Împreună, ele duc la dezvoltarea unei memorii logice, care este esențială în învățare.

• Memorarea este primul proces al memoriei și presupune întipărirea în minte a informațiilor. Când memorăm, fie și „mecanic”, în creier se formează legături nervoase temporare. De aceea, informațiile care rămân la acest stadiu sunt rapid uitate. Aceasta constituie memoria pe termen scurt, foarte ușor de perturbat de alte informații.
• Păstrarea informațiilor, faptelor, senzațiilor memorate presupune prelucrarea lor, asocierea cu alte informații, sistematizarea lor, care contribuie la durabilitatea lor și stabilizează legăturile temporare formate în creier atunci când memorăm.
• Actualizarea este al treilea proces al memoriei, prin care informațiile păstrate pot fi folosite, prin recunoaștere sau reproducere. Spre exemplu, la școală, copiii recunosc litere, cifre, algoritmi de calcul matematic, alte informații predate anterior și memorate, apoi păstrate în memorie.
• Consolidarea se referă la memoria pe termen lung, acele informații care sunt păstrate și folosite se stabilizează și pot fi mai apoi conectate cu altele și refolosite în context diferite de viață.
• Fixarea este acel proces al memoriei prin care informația este integrată și se conectează cu alte informații existente.

Toate procesele memoriei sunt implicate în învățare, care este o activitate mult mai complexă decât simpla memorare. Învățarea presupune înțelegerea informațiilor, organizarea lor, și utilizarea lor în practică, indiferent de vârstă. De aceea, în procesul de învățare este foarte important ca educatorii să treacă prin toate procesele memoriei atunci când predau cunoștințe noi, iar copiii să exerseze noțiunile învățate și să le aplice în diferite contexte, pentru fixare.

Concentrarea, ca însușire a atenției, susține procesele memoriei. Cu cât copiii sunt mai concentrați și mai atenți, ei memorează mai ușor, informațiile sunt păstrate mai mult timp și pot fi folosite ulterior ca atare sau integrate în noile cunoștințe.

Tipurile de memorie dezvoltate la copii

La copiii cu vârste între 5 și 14 ani memoria este în plină dezvoltare, iar procesele ei sunt implicate în toate activitățile de învățare. 

Dacă la 5 ani copiii rețin, involuntar, tot felul de informații pe care uneori nu ne dorim să le rețină, ulterior, în procesul de învățare, ei memorează voluntar informații. Iar dacă, la început acestea par fără legătură între ele – cântece, poezii, litere și cifre, în următorii ani de școală, informațiile reapar în alte contexte, se actualizează și se consolidează. Astfel, cunoștințele se fixează, iar memoria de scurtă durată se transformă în memorie de lungă durată.

Iată care sunt tipurile de memorie:

• Memoria involuntară și memoria voluntară
• Memoria mecanică și memoria logică
• Memoria vizuală, auditivă, olfactivă, kinestezică, mixtă
• Memoria imediată, de scurtă durată și de lungă durată

La vârstele mici (0‑5 ani), copiii au o memorie predominant involuntară, de scurtă durată și mecanică. Ei pot reține rapid informații din jur, pot memora cu ajutorul adulților, dar uită la fel de repede. Cu timpul, ei învață să fie atenți, să se concentreze pentru a memora și pentru a ține minte informații. Trecerea de la memoria involuntară la cea voluntară, implicată în învățare și de la memoria mecanică (memorarea), de scurtă durată, la cea logică, de lungă durată, presupune perseverență, exersare permanentă, antrenamentul minții și un efort conștient de memorie și concentrare.

Sfaturi pentru a dezvolta memoria și concentrarea la copii

Din interacțiunile pe care trainerii le au zilnic cu copiii și părinții care vin la Centrele Educaționale Nomin Jyuku pentru a urma cursurile de soroban și aritmetică mentală japoneză, am desprins câteva sfaturi pentru a îmbunătăți memoria și concentrarea copiilor:

1. Creați rutine. Stabiliți o rutină clară și coerentă a zilei pentru copil. Deși putem crede că un program strict îngrădește libertatea copiilor, adevărul este că ei au nevoie de predictibilitate și de rutină. Programul clar îl va ajuta să‑și dezvolte o structură și să‑și organizeze timpul în mod eficient, să se concentreze pe sarcini, să reziste mai bine distragerilor. O rutină bine stabilită poate contribui la îmbunătățirea memoriei și concentrării.
2. Asigurați un mediu adecvat pentru învățare. Creați un mediu liniștit și fără distrageri în timpul studiului sau al altor activități care necesită concentrare. Eliminați sursele de distracție, cum ar fi televizorul, telefoanele mobile, accesul la jocuri online.
3. Promovați o alimentație sănătoasă. O dietă echilibrată și sănătoasă poate sprijini buna funcționare a creierului. Asigurați-vă că oferiți copilului, prin alimentație, nutrienții necesari stimulării activității cerebrale. Alimentele bogate în vitamine și minerale, cum ar fi fructele și legumele proaspete, suplimentele cu acizi grași Omega‑3 sau uleiul de pește susțin activitatea cerebrală.
4. Antrenați memoria și concentrarea prin jocuri și exerciții. Folosiți jocurile de memorie sau jocurile de cuvinte pentru a antrena memoria copilului. Puteți introduce și alte exerciții de memorie, cum ar fi asocierea imaginilor cu cuvinte sau reproducerea unor liste de obiecte.

Participarea copiilor la cursuri pentru dezvoltarea gândirii este o altă modalitate de a le antrena mușchiul minții. Un exemplu sunt cursurile de soroban și aritmetică mentală japoneză, metoda prin care copiii japonezi învață să gândească rapid, își antrenează memoria și concentrarea, iar vârstnicii își mențin mintea ascuțită până la vârste înaintate.

6. Încurajați practicarea sportului și activitățile fizice. Exercițiile fizice regulate stimulează circulația sângelui către creier și pot îmbunătăți memoria și concentrarea. Încurajați copilul să participe la activități sportive, practicați împreună jocuri în aer liber sau îndrumați‑l să practice un sport.
7. Promovați pauzele regulate. Pentru a da randament mai bun la învățare, copilul trebuie să beneficieze de pauze regulate în timpul studiului sau al altor activități care îl solicită mental. Pauzele scurte pot ajuta la menținerea atenției și la refacerea capacității de concentrare.

Dezvoltate optim, memoria și concentrarea le permit copiilor să facă față provocărilor, să înțeleagă și să memoreze informații complexe, să rezolve probleme, să gândească rapid, să fie eficienți și să‑și dezvolte abilitățile critice de gândire.

Importanța memoriei și concentrării la copii

Memoria și concentrarea reprezintă capacități cognitive esențiale pentru succesul copiilor, atât la școală, cât și în viața de zi cu zi. O memorie și concentrare eficientă, logică nu mecanică, îi ajută pe copii să își amintească informații, să dobândească mai rapid cunoștințe, să își dezvolte vocabularul și să facă rapid conexiuni cu informațiile noi. Plus, o bună menținere a atenției pe un anumit subiect, la o memorare mai rapidă a informațiilor și la rezolvarea eficientă a problemelor.