Vârsta preadolescenței este considerată a fi între 11/12-14/15 ani. Este o perioadă în care dezvoltarea gândirii înseamnă creșterea capacității de generalizare, sinteză și abstractizare, iar creierul poate opera cu algoritmi din ce în ce mai complecși. Pe de altă parte, nevoile diferite ale preadolescenților față de cele ale școlarilor mici, susțin transformări psihice care stau...
Sorobanul și dezvoltarea gândirii la preadolescenți
Vârsta preadolescenței este considerată a fi între 11/12-14/15 ani. Este o perioadă în care dezvoltarea gândirii înseamnă creșterea capacității de generalizare, sinteză și abstractizare, iar creierul poate opera cu algoritmi din ce în ce mai complecși.
Pe de altă parte, nevoile diferite ale preadolescenților față de cele ale școlarilor mici, susțin transformări psihice care stau la baza formării personalității viitorilor adulți.
În această perioadă, relațiile dintre părinți și copii sunt determinante pentru acceptarea ajutorului și îndrumării, pentru atingerea potențialului intelectual al preadolescenților.
Nevoile psihice și dezvoltarea gândirii la preadolescenți
În preadolescență apar primele semne de independență și de revoltă ale copiilor împotriva adulților care le impun anumite sarcini, sunt autoritari și nu le înțeleg evoluția, tratându-i tot ca pe niște copii mici.
Secretul acceptării sarcinilor și al cooperării este capacitatea noastră – părinți și educatori, de a le trezi interesul, de a poziționa mai aproape de ei. De asemenea, le vom arăta beneficiile pe care le obțin dacă ne urmează sfaturile.
De la această vârstă, va deveni mai greu să îi impui copilului să participe la anumite activități, cursuri și concursuri. Pe de altă parte, dacă îi urmărești interesele și abilitățile, vei observa către ce se îndreaptă și îl vei putea susține. Sau, dimpotrivă, vei vedea unde trebuie ajutat să se descurce mai bine.
Nevoile psihice ale preadolescentului
• nevoia de a crea – se dezvoltă talentele copiilor; „vreau să știu” devine „vreau să fac eu”
• nevoia de a fi afectuos – chiar dacă nu îți va mai spune cu seninătate „te iubesc, mami!”, va simți nevoia primească aceeași dragoste din partea ta și a celor din jurul său
• nevoia de apartenență la grup – devine selectivă, nu mai vrea să petreacă timp cu toți prietenii lui; începe să aibă preferințe și selectează după criterii.
• nevoia de independență – simte că se poate descurca și singur; cere adulților să aibă încredere în el; nu mai vrea să participe la anumite activități împreună cu părinții.
• nevoia de a fi original, de a face lucrurile în felul lui; nu mai vrea să imite, ca până acum.
Toate aceste nevoi duc la transformări psihice și susțin dezvoltarea gândirii la preadolescenți: gândirea logică, spiritul critic și autocritic, capacitatea de evaluare, de interpretare, de planificare și de prognoză.
Preadolescența – Boom-ul dezvoltării intelectuale a copiilor
În lucrarea să celebră despre dezvoltarea cunoașterii, psihologul Jean Piaget plasează copilul de 12-15 ani în stadiul operațiilor formale, în care gândirea implică noțiuni abstracte. Cu alte cuvinte, copilul nu mai este ancorat doar în lumea concretă din jurul său, ci începe să înțeleagă noțiuni.
În această perioadă crește capacitatea de reprezentare, dar se dezvoltă și capacitățile perceptive și senzoriale. De exemplu, se dezvoltă sensibilitatea auditivă, iar copiii încep să înțeleagă nuanțele din vorbire, cum ar fi ironia. Dezvoltarea acuității vizuale, duce la creșterea interesului pentru pictură și artele vizuale. Se dezvoltă gustul și mirosul. Spiritul de observație este direcționat către domeniile care îl interesează, pentru a înțelege și a verifica.
Volumul mai mare de informații pe care îl primesc acum copiii, le dezvoltă atenția și memoria și le antrenează gândirea.
Preadolescenții încep să își controleze atenția și să memoreze logic, dar și să își formeze sisteme de memorare. Această evoluție se datorează creșterii capacității de operare cu reprezentări și noțiuni din ce în ce mai complicate. De exemplu, copiii de 11-14 ani învață mult mai eficient decât școlarii mici. Ei pot să extragă singuri dintr-un text ideile importante, să caracterizeze în detaliu personaje, să aplice formule de calcul din ce în ce mai complicate și să înțeleagă relațiile logice dintre fenomene.
Preadolescenții învață să argumenteze, să construiască ipoteze, să demonstreze, caută explicații logice, tehnice, raționale, la fenomenele din jur. Ei nu mai pot fi ușor convinși sau păcăliți de părinți să creadă orice, că până acum.
De asemenea, nu trebuie să uităm că, în pre-pubertate și pubertate, transformările fizice și emoționale prin care trec copiii, determină comportamente contradictorii. Acestea variază de la închidere în sine, la revoltă și exaltare, stări care îi bulversează pe copiii de 11-14 ani, pentru că sunt noi și nu și le pot explica. De aceea, ei trebuie susținuți să își înțeleagă emoțiile și ajutați să își perfecționeze gândirea, memoria și atenția pentru a pregăti calea către succes.
Cum ajută sorobanul și aritmetica mentală la dezvoltarea gândirii?
În acest stadiu al dezvoltării intelectuale, copiii sunt interesați de știință, de cifre, de activități care le dezvoltă memoria și atenția, dar și de activități artistice. Prin activitățile opționale pe care le propunem preadolescenților, putem urmări dezvoltarea anumitor capacități intelectuale cum ar fi puterea de concentrare, viteza de gândire, memoria și atenția, imaginația.
Una din activitățile recunoscute pentru antrenarea creierului este aritmetica mentală japoneză, care se studiază cu ajutorul unui abac, numit soroban.
Beneficii ale studiului aritmeticii mentale japoneze:
• Memorie
• Atenție
• Concentrare
• Gândire rapidă
• Imaginație
• Răbdare
Calculul pe abacul japonez este atractiv și distractiv pentru copiii mai mari, care învață o alternativă mai rapidă de a ajunge la rezultatele calculelor. Scopul trecerii prin această etapă este acela de familiarizare cu algoritmii și de a se ajunge la calculul mental, numit anzan. Copiii învață să își reprezinte mental sorobanul și se antrenează făcând calcule din ce în ce mai complicate, după anumiți algoritmi de calcul.
Specialiștii în neuroștiințe au observat că această metodă, care dezvoltă reprezentările mentale, are ca efect creșterea activității neuronale în emisfera dreapta a creierului. Aceasta este responsabilă cu imaginația și creativitatea, puțin dezvoltate, din păcate, la școală.
Cu ajutorul sorobanului și al aritmeticii mentale japoneze, copiii își vor dezvolta atenția și memoria, iar puterea lor de concentrare va crește. Aceste beneficii se vor reflecta și în învățarea școlară. Ei vor învăța mai ușor la diferite materii, vor gândi mai rapid și vor iubi matematica.
De remarcat este și faptul că, în Japonia, copiii încă studiază sorobanul și anzanul în școli sau cluburi, numite „jyuku”. Aceste școli s-au răspândit și în Occident datorită metodei de antrenare a creierului copiilor și de învățare rapidă a calculelor.
În România, Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku reprezintă una dintre cele mai vechi școli de soroban din Japonia.
Unde se fac înscrieri la cursuri de soroban?
Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku organizează cursuri de soroban și aritmetică mentală japoneză pentru copii cu vârste între 5 și 14 ani, în București, Ploiești și Constanța.
Cursurile se organizează în format fizic și online, iar înscrierile se fac online.
Alege aici pachetul care se potrivește cu programul copilului tău. Ține cont de faptul că, pentru a învăța metoda, un copil are nevoie de minim trei luni de cursuri.
