Dar ce se întâmplă în centrele unde există cea mai mare nevoie de susținere și bucurie? Din păcate, Moș Nicolae și Moș Crăciun nu pot ajunge în fiecare an și pe la casele lor. De aceea, apelează de cele mai multe ori la ajutorul spiridușilor.

De această dată, acei spiriduși au fost chiar în echipa Nomin Jyuku România. În data de 4 decembrie, ei împreună cu armata Funtasticilor au pornit în drum spre centrul Fundației Nane cu cadouri și multă magie de dăruit.

Moș Crăciun pentru o zi

Misiunea noastră de spiriduși ai Moșului a prins contur de la ideea Alexandrei Fogor, trainerul centrului Nomin Jyuku din București, și a continuat cu o echipă dedicată, pusă pe făcut fapte bune în pragul sărbătorilor de iarnă. Pregătiți cu muuuult sclipici de zâne, vopsele, baloane, cadouri și multe zâmbete în ghiozdănele, ne-am îndreptat spre centrul unde copiii nu aveau nici cea mai mică idee ce urma să se întâmple.

Am ajuns. Suntem aici, echipa e completă. Să începem!

Tiptil, tiptil am intrat. Acolo, ei nu știau că în camera de lângă avea să se petreacă o mare surpriză. Li s-a spus doar: Urmează ceva magic!

„- Uite-l pe Mickey Mouse!!”

Întâmpinați de Mickey Mouse, prințese, personaje preferate, cadouri și de marele soroban, copiii au fost acaparați de emoții și fericire. Observau atent cadourile de la depărtare, până când, după câteva momente s-au apropiat și au înțeles în sfârșit că Moșul a venit anul acesta pentru fiecare dintre ei.

Nu a durat mult până când am dat startul distracției cu:

Joculețe, Face Painting și baloane zburătoare.

Soroban de sărbători!

În vizită la Centrul Fundației Nane am venit împreună cu cel mai mare soroban Nomin Jyuku România. Am început lecția cu bazele metodei de învățare japoneze și am încheiat-o cu calcule rezolvate de către copiii de la centru.

Ne-am strâns într-un cerc mare, iar fiecare copil a primit câte un soroban. Alături de Nomin Damdin au reușit să facă calcule ușoare și au învățat să se joace cu biluțele pământești și cerești.

Deficitul mare de atenție nu le-a stat în cale, ei au fost foarte încântați de lecția predată și chiar au înțeles pașii pe care trebuie să-i urmezi atunci când calculezi pe soroban. Ne-a bucurat enorm să vedem cât de implicați au fost copiii.

Menționăm cu fiecare ocazie cât de importantă este metoda japoneză de calcul cu sorobanul, în acest caz, pentru cei ce se confruntă cu probleme de atenție sau memorie, aceste exerciții pot fi pe termen lung benefice pentru ei.

După ce ora de soroban s-a terminat, vizita noastră se apropia de sfârșit. Ne-am luat la revedere cu drag de la copii și de la Fundația Nane și am încheiat ziua cu o mare satisfacție, aceea că am dăruit mai departe zâmbete și multă fericire.

Sacul Faptelor Bune

Ne-am distrat, dar mai mult de atât am împărtășit momente speciale alături de ei, copiii care au nevoie de toată încurajarea și susținerea noastră. Alături de cea mai Funtastică echipă am reușit să le aducem zâmbetul pe buze și să-i surprindem cu magie, sclipici și lecții distractive de soroban.

Anul acesta, ne poți ajuta să umplem sacul faptelor bune cu generozitatea de a dărui mai departe fericire și cadouri celor care chiar au nevoie de ajutor.

Nu este ușor să fii Moș Crăciun. Dar, este ușor să faci mici fapte bune, care pot avea o imensă însemnătate în ochii celor care încă mai cred în miracole.

E rândul tău să umpli sacul faptelor bune! Lasă-ne un comentariu cu faptele tale bune făcute cu ocazia acestui Crăciun.

The post Împarte magia Crăciunului. Echipa Nomin Jyuku a deschis sacul faptelor bune, acum e rândul tău! appeared first on Nomin Jyuku.

Interviul cu Elena Toma, antreprenoarea care operează prima franciză a Centrului Educațional Japonez Nomin Jyuku.

Elena Toma este directoarea Centrului Educațional Japonez Nomin Jyuku din Constanța, primul nostru centru deschis în sistem de franciză, în urmă cu 3 ani. Este trainer și coach, iar dorința de a-și ajuta proprii copii a motivat-o să devină nu doar antreprenor în educație, ci și o susținătoare a beneficiilor reale pe care le are învățarea sorobanului și a aritmeticii mentale japoneze, pentru dezvoltarea copiilor de 5-14 ani.

Dacă ar fi să motivați alegerea dumneavoastră de antreprenor în educație pentru franciza Centrului Educațional Nomin Jyuku ce ați spune?

Este o bucurie să împărtășesc pentru prima dată povestea Centrului Educațional Japonez Nomin Jyuku din Constanța. Este o poveste minunată, o poveste de suflet, o poveste care cumva reușește să schimbe atitudini, să formeze comportamente, să dăruiască încredere copiilor noștri. Este o poveste care a avut în mijlocul său ideea de a crea un mediu sănătos de învățare, acolo unde copiii își pot culege valori sănătoase și principii de viață. Nu învățăm doar matematică, nu învățăm doar tehnică de calcul pe soroban. Ne pasă foarte mult de copii, ne pasă de părinți, iar nivelul de comunicare cu aceștia este unul extrem de transparent. Suntem extrem de bine conectați cu părinții, astfel încât ei să cunoască pe cât se poate de clar care este evoluția copiilor lor, dar să se familiarizeze și cu tehnica noastră de calcul.

Cum ați devenit antreprenor în educație și, mai ales, prima franciză a Centrului Educațional Nomin Jyuku?

Pregătirea mea nu este deloc în zona matematicii, dar sunt foarte implicată în proiecte care țin de educația non-formală. Sunt trainer certificat în metoda de training, coaching și public speaking John Maxwell Team. În perioada în care am făcut cunoștință cu aritmetica mentală japoneză organizam cursuri Master Mind.

După nașterea celui de-al doilea copil am început să caut acele instrumente, acele resurse prin care să îmi ajut copiii să își dezvolte abilitățile cognitive, să îi ajut să aibă o capacitate bună de concentrare. Și tot căutând, am vorbit despre soroban cu o prietenă din Republica Moldova, unde tehnica japoneză de calcul mental este cunoscută.

Am căutat apoi soroban în România și am descoperit-o pe doamna Nomin Damdin.

Povestiți despre relația cu antreprenoarea Nomin Damdin.

Nomin Damdin este mama sorobanului, mentorul meu, omul care a adus tehnica de calcul în România. Îi sunt extrem de recunoscătoare pentru modul în care decizia ei a reușit să influențeze lumea mea.

Doamna Damdin înființase centrul educațional din București, iar când ne-am întâlnit prima oară, îmi aduc aminte că mi-a zis: „avem o oră și jumătate la dispoziție să mă convingeți că sunteți omul potrivit pentru această tehnică de calcul”. Am stat vreo patru ore și a fost puntea mea de legătură cu domeniul.

Ea este cea care mi-a pus în mână nu doar sorobanul, ci și o întreagă responsabilitate pe care am acceptat-o cu bucurie. Pe lângă faptul că m-a învățat tehnica de calcul, doamna Damdin a reușit, cumva, să picure și echilibru, armonie, dorința aceea de a fi pe zi ce trece mai bun.

Centrul Educațional Nomin Jyuku a avut rezultate foarte bune la Olimpiada Internațională Horus de anul acesta din Dubai, iar centrul Constanța, pe care îl reprezentați, a contribuit semnificativ la aceste rezultate. Povestiți-ne despre copii și rezultatele lor.

Copiii noștri au participat de-a lungul timpului la diverse competiții, iar la competiția din Dubai de anul acesta, varianta online, Centrul Nomin Jyuku Constanța a participat cu șapte copii. Cel mai mic participant a avut 7 ani și jumătate, iar cel mai mare participant a avut 11 ani.

Trei dintre cei șapte copii care au participat au luat titlul de Campioni – Alain Oprea, Filip Rădulescu și Radu Neagu. Locul II a fost ocupat de Nicușor Alistar, iar Locul III, de Răzvan Iliuță.

A fost o foarte mare bucurie pentru noi. Sunt rezultate remarcabile, și, cu o mândrie smerită o spun, sunt copii care muncesc foarte mult, cărora sorobanul le-a devenit pasiune. Este modul în care ei reușesc să realizeze conexiuni între informațiile pe care le primesc din diferitele zone de învățare și rapiditatea cu care reușesc să asimileze informația și să o rețină pe termen lung. Este fascinant ceea ce se construiește în spatele acestui proces de învățare.

Cum îi ajută pe copii sorobanul?

Sorobanul este un abac, un instrument de calcul, o numărătoare cu biluțe pământești și biluțe cerești. Povestea biluțelor îi cucerește pe copii, care par că se conectează la cele două lumi – cea concretă și cea imaginară, putând face trecerea de la una la cealaltă, foarte ușor. Este fantastic să vezi cum un copil de 5-6 ani, care nu poate gândi abstract, care nu poate învăța decât cu ajutorul realității concrete, palpabile, începe să înțeleagă lumea abstractă, cifrele și numerele.

Este foarte important să îi ajutăm pe copiii de 5-7 ani să aibă reprezentarea numărului raportată la obiecte, mai ales pentru reușita lor în primii ani de școală. Iar sorobanul și metoda japoneză de calcul mental sunt modalitatea cea mai ușoară prin care copilul poate să asimileze informația abstractă.

Cursurile noastre sunt dedicate copiilor cu vârste între 5 și 14 ani. Aceasta este perioada optimă în care creierul poate să asimileze aceste informații. În perioada aceasta creierul nu este încă atins de tipare de învățare, are o flexibilitate foarte mare și este ca un burete, absoarbe aproape orice informație.

Copiii care fac cursurile de soroban se descurcă mai bine la școală. Pot spune asta și din experiența pe care o am ca trainer, dar și din experiența pe care o am ca mamă a unui copil care face soroban de la 4 ani și jumătate, și, da, se descurcă mai bine la școală.

Care sunt întrebările cele mai frecvente ale părinților?

De cele mai multe ori părinții ne întreabă dacă aceste cursuri sunt potrivite pentru copiii care nu au înclinații spre matematică sau dacă această metodă poate produce confuzie în mintea copilului față de ce învață la școală.

În primul rând, de metodă beneficiază foarte mult nu doar copiii performanți la matematică, ci și cei care spun că nu sunt buni la matematică, care cred că nu au înclinații pentru această disciplină. Cu ajutorul ei, devin și ei pasionați de cifre și încep să îndrăgească matematica.

Toți copiii știu același lucru când încep să lucreze cu sorobanul, toți vin cu aceeași cunoaștere, toți pleacă de la același nivel. Este uluitor cum, după doar câteva luni sau după primul examen de modul al copiilor, părinții vin și spun cât sunt de încântați de evoluția celor mici și că li se pare de-a dreptul incredibil cum s-au dezvoltat copiii lor de când urmează cursurile Centrului Educațional Japonez Nomin Jyuku. Cred că despre asta este vorba, despre a adăuga valoare, despre a aduce valoare cu adevărat, sincer și intenționat.

Apoi, legat de modul în care metoda noastră influențează înțelegerea matematicii, trebuie spus că, dacă metoda tradițională de învățare le dezvoltă copiilor emisfera stângă a creierului, metoda de calcul cu sorobanul și aritmetica mentală japoneză este una complementară, ce dezvoltă foarte mult și emisfera cerebrală dreaptă. Povestim de fiecare dată cu părinții și le spunem că este important să se facă diferența dintre tehnica de calcul japonez și ceea ce învață copiii la școală, adică noi respectăm zonele de învățare.

Dincolo de beneficiile pe care le aduce sorobanul pentru dezvoltarea gândirii copiilor, care este contribuția cea mai semnificativă pe care o aduce metoda pentru dezvoltarea celor mici?

Copiii au mai multă încredere în ei. De exemplu, vin părinți care spun că ai lor copii nu au încredere în ei, că și-ar dori să vorbească, să fie mai vocali, iar sorobanul asta face. Sorobanul nu doar le dă posibilitatea să își dezvolte abilitățile cognitive ci și posibilitatea de a-și clădi pas cu pas încrederea în sine. Cred că asta este adevăratul motiv pentru care am ales să construiesc o echipă care să aducă în Constanța un mediu de creștere sănătos pentru copiii noștri.

Dacă ai citit acest interviu și vrei să devii antreprenor în educație, te așteptăm aici cu informații despre ce înseamnă să fii partener al Centrului Educațional Nomin Jyuku.

The post Interviu Elena Toma, prima anteprenoare franciză Nomin Jyuku appeared first on Nomin Jyuku.

Sărbătorile de iarnă și nevoia de a ne bucura împreună cu copiii

Se întâmplă câteodată, în timpul anului, ca oricât de mult ne-am dori să fim bucuroși și plini de energie, veseli și cu chef de joacă, să nu putem ieși din starea de încordare. Grijile zilnice, oboseala acumulată, prea multe ore de muncă, ne opresc să ne bucurăm și să ne simțim bine, să avem răbdare cu copiii și să le acordăm suficientă atenție.

Iar consecințele sunt negative atât pentru noi, ca părinți, cât și pentru starea emoțională a copiilor. În timp ce noi ne simțim vinovați pentru că ne dorim să le fim aproape, ei nu înțeleg motivele aparentei îndepărtări și ale lipsei noastre de atenție. Astfel, copiii lipsiți de atenția părinților pot ajunge să atragă atenția prin comportamente nedorite, chiar anti-sociale.

În ultimii doi ani, pandemia a făcut ca întreaga omenire să treacă prin momente de frică, panică și tristețe, prin constrângeri și schimbări bruște. Acum, copiii au nevoie mai mult ca oricând să ne simtă aproape de ei, să ne bucurăm împreună de mici cadouri, să ne jucăm și să ne relaxăm.

De aceea, trebuie să ne propunem ca, ori de câte ori putem, mai ales în weekenduri, vacanțe și de sărbătorile de iarnă, să ne reconectăm cu copiii și familia. Pentru copii contează cel mai mult să fim lângă ei, să ne bucurăm împreună, să avem activități comune.

Copiii trebuie să simtă că orice s-ar întâmpla în lume, ei aparțin unui grup, familia lor, care are grijă de ei, îi iubește și îi apreciază așa cum sunt.

Locul emoțiilor este în creier

Dacă ar fi să cercetăm de unde vin emoțiile și de ce avem nevoie toți, dar mai ales copiii, să simțim că aparținem unui grup, atunci trebuie să ne referim la neuroștiințe.

Oamenii de știință implicați în studierea funcțiilor creierului au dezvoltat „teoria celor trei creiere”.

• Creierul reptilian – dezvoltat acum 500 de milioane de ani, este responsabil de frică, lupta pentru supraviețuire și pentru teritoriu, siguranță, este implicat în comportamentul agresiv, dar și în cel ritualic
• Creierul mamalian – apărut odată cu primele mamifere, acum 150 de milioane de ani; aici este localizat sistemul limbic și se formează sentimentele, emoțiile și motivațiile, amintirile și judecățile
• Neocortexul – dezvoltat acum 3 milioane de ani, responsabil de gândirea logică, de rațiune și limbaj, învățare, planificare și abstractizare, luarea deciziilor

Așadar, creierul mamalian, zona în care este localizat sistemul limbic din creier, este responsabil de emoții, motivație și amintiri, nevoia de relaționare și de a trăi în grup, dar și de sistemul olfactiv. Iată cum avem explicația conexiunii dintre senzații, emoții și amintiri. Iar Sărbătorile de iarnă ni le pot furniza pe toate, din plin.

Sentimentele pozitive sau negative, judecățile, valorile noastre se formează și ele în această zonă a creierului, supranumit „creier emoțional”. De aceea, când spunem că „gândim cu inima”, de fapt, acționează mai puternic zona din creier responsabilă cu emoțiile și relațiile.

Studiile psihologului american Abraham Maslow pun emoțiile, nevoia de iubire și de relaționare, de a avea o familie și prieteni, pe a treia treaptă a piramidei celor cinci tipuri de nevoi umane. Astfel, nevoia de a aparține unui grup apare după satisfacerea nevoilor de bază, fiziologice și de siguranță.

Este motivul pentru care spunem că este important pentru copii să fie bine îngrijiți, iubiți și în siguranță pentru a se putea dezvolta. Nevoia cea mai înaltă, de auto-actualizare, atingerea potențialului maxim prin educație, poate fi manifestată doar dacă toate celelalte nevoi sunt îndeplinite.

Sărbătorile de iarnă – activități pentru copii

Iată câteva activități pe care le puteți face împreună cu copiii și semnificația lor pentru ei:

Împodobirea casei și a bradului

Copiii se simt bine acasă, în familie și simt nevoia să exprime această stare de bucurie, prin împodobirea spațiului. Atunci când împodobesc bradul împreună cu părinții, învață noțiuni estetice despre cum să potrivească mărimile și culorile globurilor. Este bine să îi lăsați să se exprime și doar să îi ghidați. Astfel, copiii își dezvoltă creativitatea și capătă încredere în ei înșiși.

Participarea la activitățile casnice înaintea Crăciunului

Copiii se simt importanți pentru familie, atunci când au și ei ceva de făcut, oricât de simplu. Stima lor de sine crește când sunt apreciați, astfel construim încrederea în ei și în ceilalți. Se simt respectați de cei mari și învață să respecte. De asemenea, învață ce înseamnă planificarea, organizarea și munca în echipă. Putem organiza o scurtă întrunire în care să prezentăm ce e de făcut. Astfel, copiii își înțeleg rolul în familie, învață să fie de ajutor și își consolidează relațiile cu cei mari, câștigându-și aprecierea.

Pregătiți turta dulce pentru Moș Crăciun

Este o altă activitate distractivă, pe care, odată ce am organizat-o într-un an, copiii vor vrea să o organizăm an de an, până când vor fi adulți. De această activitate își vor aduce aminte cu plăcere toată viața și poate că o vor duce mai departe în familiile lor, ca pe o tradiție.

Colindele și poeziile de Crăciun

Pot fi fredonate în timpul activităților de pregătire a Crăciunului. Astfel, copiii și le vor aduce aminte și vom crea o atmosferă plăcută în casă. De asemenea, se știe că muzica ajută la dezvoltarea emisferei drepte a creierului, responsabilă de creativitate.

Donațiile pentru alți copii

În fiecare an, mai ales înaintea sărbătorilor de iarnă, copiii pot fi învățați ce înseamnă generozitatea. De exemplu, organizăm în weekend o acțiune de verificare a hainelor și jucăriilor și selectăm împreună ce nu mai poartă și jucării pe care doresc să le doneze altor copii. Apoi, putem cumpăra împreună dulciuri și cărți și putem merge împreună cu mai mulți prieteni să donăm lucrurile.

Moșul și cadourile de sub brad

Până la vârsta școlară sau până când copiii încep să înțeleagă povestea cadourilor ajunse sub brad, putem să păstrăm misterul Moșului. Apoi, pe măsură ce anii trec și ei înțeleg cine pune cadourile, putem transforma misterul în surpriză. Astfel, copiii vor trăi bucuria și veselia în continuare, atunci când găsesc cadouri nebănuite sub brad, chiar dacă vor ști cine le-a pus acolo.

În fiecare familie, chiar în funcție de regiunea în care locuiește și de tradițiile zonei, sunt anumite obiceiuri pe care copiii le urmează cu plăcere.

Ce înseamnă Sărbătorile de iarnă pentru copii

Sărbătorile de iarnă sunt legate chiar de sănătatea psiho-emoțională a copiilor noștri și de felul în care se vor dezvolta ei ca adulți. Dincolo de superficialitatea aparentă a simbolurilor care le înconjoară și de activitățile care ni se par uneori depășite de vremurile moderne, se află chiar nevoia de iubire, de familie, de prietenie și de comunitate. Sărbătorile de iarnă sunt, pentru copii, prilej de amintiri de neuitat și de emoții pozitive pentru toată viața.

The post Ce înseamnă sărbătorile de iarnă pentru copii? appeared first on Nomin Jyuku.

Pentru a avea încredere în ceilalți, primul pas este încrederea în sine. Ea se educă din copilărie, iar rolul părinților și al educatorilor este covârșitor în a construi încrederea în sine la copii.

Stima de sine și încrederea în sine

Stima de sine și încrederea în sine sunt sentimente diferite. Stima de sine se referă la auto-apreciere și include încrederea în sine. Putem spune că încrederea în sine este baza pe care construim stima de sine.

Sunt persoane care acționează cu aparentă încredere și au succes public, dar care au o stimă de sine scăzută. Pe de altă parte, persoanele fără încredere în sine, temătoare, sunt persoane care nu au nici stimă de sine.

Încrederea în sine la copii se dobândește cu fiecare experiență nouă reușită, cu fiecare mic succes obținut prin propriile forțe și confirmat de cei din jur. Fiecare act de independență și curaj, dar și fiecare eșec peste care trec cu demnitate, construiesc sentimentul de încredere în sine.

Încrederea în sine se construiește cu primii pași, cu primele încurajări, cu primele mici momente de independență ale copiilor. Avem datoria, ca părinți și educatori, să susținem independența, să încurajăm reziliența, să ne motivăm copiii să îndrăznească să fie ei înșiși.

Ce spun psihologii despre încrederea în sine la copii?

Atunci când este încrezător, copilul este curajos, temerar, încearcă lucruri noi, nu are frică de eșec. Dacă greșește, o ia de la capăt cu răbdare, având încredere că va reuși.

Carl Pickhardt, specialist în parenting, spune că „inamicii încrederii în sine sunt descurajarea și frica”.

Un copil care nu are încredere în sine, va ezita să facă lucruri speciale. Motivul? Îi e frică de propriile lui puteri și nu vrea să își dezamăgească părinții.

La rândul său, Alfie Kohn, în celebrul volum „Parenting necondiționat” consideră că un copil controlat permanent nu va ajunge un adult independent, responsabil și cu încredere în sine. De asemenea, atunci când copilul se comportă doar așa cum își doresc adulții din jurul lui, când nu este încurajat să se exprime, el va ajunge un adult care va încerca mereu să obțină aprobarea celorlalți. Va căuta permanent aprecierea și nu va avea încredere în propriile judecăți, acțiuni și sentimente.

În cartea „Ajută-ți copilul să-și dezvolte încrederea în sine”, Dr. Corinne Roehrig menționează câteva tipuri de comportament care se traduc prin lipsa încrederii în sine. Astfel, copiii care nu au încredere în ei se subevaluează,  sunt nesiguri, dependenți, se izolează. Sau, dimpotrivă, copiii lipsiți de încredere în sine sunt puși pe ceartă, vor să se impună cu orice preț. Dr. Roehrig este de părere că încrederea în sine se hrănește din iubirea și dovezile noastre de afecțiune. Așadar, părinții sunt cei mai în măsură să susțină încrederea în sine la copii.

10 sfaturi pentru a cultiva încrederea în sine la copii

Ca și încrederea în general, încrederea în sine se obține greu și se pierde ușor. Mai ales la copii, care sunt în plin proces de formare a personalității. Ei caută susținere și confirmare permanentă din partea celor în care cred: mai întâi părinții, apoi educatorii, colegii și prietenii sau liderii de opinie din societate.

Iată câteva sfaturi prin care poți cultiva încrederea în sine la copii:

1. Încurajează și sărbătorește succesele

Copiii au nevoie de confirmări din partea celor în care au încredere, iar cei mai importanți sunt părinții. Așadar, susține-i cu încurajări atunci când obțin și cele mai mici succese.

Fac primii pași? Spun primele cuvinte? Mănâncă singuri? Își leagă șireturile corect? Progresează la o limbă străină sau la altă activitate? Sărbătoriți micile realizări.

Bucurați-vă împreună de reușite. Încearcă să îți aduci aminte de micile tale succese și cum le percepeai la vârsta lor.

2. Apreciază punctele forte, nu critica punctele slabe

Nimeni nu e perfect, știm asta și trebuie să acceptăm că este valabil și pentru copiii noștri. De aceea, trebuie să ne concentrăm pe talentele lor și să le susținem. Nu pe defecte, pe care să le criticăm. Iar în domeniile în care nu excelează, prin exercițiu, îi îndrumăm să ajungă la un nivel rezonabil.

3. Nu îi compara cu alții

Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare. Unii se dezvoltă fizic mai rapid, alții psiho-comportamental. Unii vorbesc și merg mai repede, alții, mai târziu, dar asta nu îi face pe unii să fie genii, iar pe ceilalți, mediocri. În schimb, mai important este progresul față de propriile rezultate. Acesta trebuie apreciat și încurajat.

4. Încurajează-i să își spună părerea și să aducă argumente

Argumentarea propriilor opinii îi vor ajuta în viața de zi cu zi, iar împărtășirea sentimentelor va contribui la dezvoltarea inteligenței emoționale. Așadar, ascultă-i, încurajează-i să vorbească despre ce simt și gândesc. Astfel, nu doar că își vor exersa capacitățile discursive, dar vei dezvolta și încrederea în sine la copii.

5. Nu demotiva copiii când nu au rezultate bune

Încearcă să găsești împreună cu copiii cauzele, dar și remediile. Atunci când conștientizează ce nu a mers bine, ei pot remedia singuri. De asemenea, vor încerca să nu mai repete greșelile. Trebuie sa le explici că îi iubești la fel de mult, că sunt aceiași copii inteligenți pentru tine și că ai încredere că pot îmbunătăți ce au greșit. Le poți da exemple proprii, ale unor sportivi sau personalități, care înainte de a avea succes au cunoscut înfrângerea. Astfel, vor înțelege că eșecul este parte din viață, vor fi pregătiți să îl accepte și să depășească momentele dificile.

6. Nu rezolva sarcinile în locul lor

A-i susține pe copii să obțină rezultate bune, să progreseze, să își urmeze pasiunile nu înseamnă a le rezolva sarcinile. Nu înseamnă că la cel mai mic semn de nereușită, intervenim și rezolvăm rapid în locul lor, situația. Falsul ajutor va avea efectul invers: copiii vor înțelege că nu sunt în stare să rezolve singuri și vor deveni dependenți. Chiar dacă nu reușesc de prima dată să rezolve o sarcină, trebuie să învețe să repete, să găsească alte căi de rezolvare, să aibă răbdare să obțină rezultatul dorit.

7. Arată-le că ai încredere în ei

Dă-le libertate, oferă-le independență, încredințează-le sarcini pe măsura vârstei și lasă-i sa încerce lucruri noi, să experimenteze. Pare simplu de zis și greu de pus în practică. Totuși, începând cu vârsta de 4-5 ani, copiii trebuie încurajați să fie independenți. Rezultatul? independența pe care le-o dai, libertatea de a alege și de a experimenta vor contribui la construirea încrederii în forțele proprii și, mai apoi, la stima de sine.

8. Dezvoltă-le inteligența emoțională

Copiii trebuie lăsați să își exprime emoțiile, pentru că doar așa vor putea să le recunoască și să le înțeleagă. Apoi, pe măsură ce cresc, copiii înțeleg să aleagă cum să reacționeze astfel încât să aibă stăpânire de sine și să acționeze spre binele comun.

9. Limitează-ți autoritatea

Nu vrei să ai copii dependenți de tine. Dar, dacă le vei restricționa acțiunile în permanență, nu își vor putea găsi propriul echilibru.

Dacă nu își pun viața sau sănătatea în pericol, e de preferat să îți limitezi autoritatea asupra lor. Este suficient să îți spui părerea și să le lași libertatea de a alege. Astfel vor învăța să ia decizii, să își asume consecințele și să devină responsabili.

10. Fii un exemplu

Nu uita că ești primul super-erou al copiilor tăi. Profită și învață-i cum să gândească, cum să se comporte și să vorbească. Practică un comportament încrezător în diferite situații, astfel încât să inspiri încrederea în sine la copii.

 Ca părinți și educatori, avem datoria să construim, dar și să protejăm atât încrederea în sine la copii cât și stima de sine a copiilor noștri. Altfel, ca adulți, se vor lupta toată viața să își reclădească încrederea în sine pierdută din copilărie.

Părinții și educatorii clădesc încrederea în sine la copii

Încrederea de sine la copii e un proces de lungă durată, care începe acasă, cu părinții și ceilalți membri ai familiei. Ea continuă la școală, cu învățătorii și profesorii.

De la primii pași ai copiilor, trebuie să conștientizăm că fiecare gest față de ei, fiecare sfat, încurajare sau critică poate fi o piatră la temelia încrederii în sine și la clădirea stimei de sine.

Fie că suntem părinți sau educatori, suntem primii mentori ai copiilor noștri. De aceea, gesturile noastre le vor determina succesul sau eșecul în clădirea încrederii de sine și în devenirea lor, ca adulți curajoși, independenți și responsabili.

The post Încrederea în sine la copii se educă acasă și la școală appeared first on Nomin Jyuku.

„Este greu să vezi cum copilul tău, care este isteț și despre care știi că poate face mai mult, are probleme mari de concentrare, nu are răbdare și nu știi cum să îl ajuți. La ore, se uită pe tavan sau desenează pe masă, face calcule matematice greșite din neatenție, iar la teme își găsește și altceva de făcut și își pierde atenția”.

Sunt cuvinte pe care le auzim des de la părinții copiilor care vin la Centrul de Soroban și Aritmetică Mentală Nomin Jyuku. Iar, dincolo de cuvinte, regăsim dorința părinților de a-și ajuta copiii să se dezvolte armonios, să aibă succes la școală și, mai târziu, în viață.

De ce nu se pot concentra copiii?

Față de perioada copilăriei noastre, multitudinea de jucării și accesul la informație constituie stimuli pentru creierul copiilor, care procesează informația mai rapid decât copiii generațiilor anterioare.

De aceea, se spune că, de la o generație la alta, copiii devin mai inteligenți. Și totuși, există reversul medaliei. Această viteză de procesare a multor informații, produce deficit de concentrare, de atenție și de răbdare.

Sub atracția varietății informaționale, a vitezei de derulare a imaginilor pe ecrane, care necesită o viteză de reacție sporită, și deci o gândire mai rapidă, copiii pierd informații esențiale, nu au răbdare să asculte, copiii se așteaptă la rezultate instantanee, ca și când ar apăsa un buton.

Aceasta este modalitatea de funcționare cu care i-a obișnuit interacțiunea digitală, fie că sunt jocuri video sau filmulețe pe platformele sociale. Chiar dacă știm că acesta este viitorul și nu putem fi ipocriți să le negăm importanța sau să le interzicem în totalitate, copiilor, interacțiunea digitală, ca părinți, trebuie să găsim și alternative pentru dezvoltarea personală a copiilor noștri.

Școala tradițională folosește, de cele mai multe ori, metode învechite, pe care le folosea și în vremea când eram noi copii. Puțini învățători și profesori au înțeles că, de la o generație la alta, stimulii și modificările pe care le produce tehnologia la nivel neuronal în creierul copiilor, necesită adaptarea metodelor de învățare, astfel încât școală să devină atractivă, interesantă, creativă, interactivă, să țină pasul cu așteptările copiilor, astfel încât aceștia să aibă rezultate.

Modalitatea de transmitere a cunoștințelor unidirecțională, de la educator la elev, de cele mai multe ori fără posibilitatea elevului de a întreba sau de a aduce propriile argumente pentru o anumită soluție sau idee, duc la lipsa de interes, plictiseală, lipsa de concentrare și atenție, rezultate slabe. În aceeași măsură, modul de lucru nediferențiat, neindividualizat pe ritmul propriu al copilului, competiția excesivă între copii în locul competiției cu propriile performanțe, duc la rezultatele slabe pe care foarte mulți copii isteți le au la școală.

Cum învață copiii la fiecare vârstă? Cele 4 stadii de dezvoltare a gândirii.

Știm cu toții cât este de greu să menții trează atenția unui copil. Este nevoie de creativitate, metode interactive și activități specifice pentru 5-14 ani, ca acești copii să aibă răbdare să te urmărească, să fie atenți și să se concentreze asupra sarcinilor pe care le au de îndeplinit.

Jean Piaget, unul din părinții pedagogiei, a revoluționat înțelegerea dezvoltării copilului, punând accent pe cunoaștere și modul în care se dezvoltă gândirea copilului, începând de la naștere.

Conform teoriei cunoașterii a lui Piaget, există patru stadii de dezvoltare a gândirii, inteligenței și înțelegerii copilului, corespunzătoare vârstelor și, în consecință, patru moduri prin care copilul învață:

1. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani) – copilul învață prin mișcare și simțuri legate de ce se întâmplă în jurul lui
2. Stadiul preoperator (3-7 ani) – copilul învață intuitiv, prin joc
3. Stadiul operator concret (8-11 ani) – copilul învață prin operații concrete, doar în legătură cu lumea înconjurătoare
4. Stadiul operator formal (12-15 ani) – copilul poate înțelege noțiuni formale, abstracte, fără legătură cu realitatea. Astfel, ne putem da seama de ce copiii prea mici nu înțeleg termeni abstracți, exprimări complicate care nu au legătură cu realitatea înconjurătoare, cu obiectele pe care le pot vedea, palpa și cu care pot interacționa direct.

Prin folosirea sorobanului japonez în învățarea matematicii, copiii înțeleg noțiunea de număr, pentru ca apoi să și-o poată reprezenta și să poată efectua calcule mentale.

Cum ajută cursurile de soroban la dezvoltarea personală a copiilor?

Dezvoltarea personală a copiilor presupune dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea vorbirii și a limbajului, dezvoltarea socio-emoțională și dezvoltarea cognitivă sau intelectuală.

La cursurile de soroban și aritmetică mentală copiii învață, mai întâi, să efectueze calcule matematice pe soroban – un abac japonez asemănător cu numărătoarea pe care o știm din copilăria noastră.

Apoi, ei încep să își imagineze sorobanul și pot face calcule mentale, fără a mai folosi sorobanul. Calculele mentale japoneze poartă denumirea de „anzan”, iar copiii pot ajunge la performanța de a calcula în timp ce cântă sau recită o poezie.

„Acest lucru este posibil pentru că metoda japoneză de calcul mental dezvoltă emisfera dreaptă a creierului, responsabilă de creativitate și imaginație, în timp ce învățarea tradițională duce mai ales la dezvoltarea emisferei stângi. Astfel, copiii vor putea calcula rapid și vor îndrăgi matematica, vor simți că au o super-putere, vor fi mai încrezători în ei înșiși și vor putea fi cu un pas înaintea celor care nu cunosc metoda de calcul mental japonez. „, spune Nomin Damdin, fondatoarea Centrului de Soroban și Aritmetică Mentală Nomin Jyuku.

Atunci când participă la cursuri de soroban și aritmetică mentală, copiii învață și noțiuni de cultură japoneză, interacționează unii cu alții, se joacă, se împrietenesc și vor împărtăși aceeași pasiune pentru calculele japoneze. Cu ajutorul metodei japoneze de calcul aritmetic, copiii vor învăța să calculeze rapid și astfel vor înțelege mai ușor matematica, vor căpăta încredere de sine și vor obține rezultate bune la școală, ceea ce va avea un impact major asupra stării lor de bine.

Cursurile de soroban educă atenția, răbdarea, puterea de concentrare a copiilor

Metoda de calcul cu sorobanul și aritmetica mentală ajută copiii să se concentreze, să aibă răbdare și să fie atenți la detalii.

Atunci când lucrează calcule japoneze pe soroban, în clasă este liniște, se aude doar explicația trainerului și sunetul dat de mișcarea biluțelor de lemn pe soroban.

„Spre deosebire de orele de la școală și chiar de alte cursuri opționale, la Centrul de Soroban și Aritmetică Mentală Nomin Jyuku trainerii urmăresc ritmul fiecărui copil și lucrează individualizat. Chiar dacă un copil lucrează mai rapid și altul mai încet, trainerii noștri se adaptează astfel încât fiecare copil să poată progresa și să fie la finalul ședinței, puțin mai bun decât atunci când a început să lucreze. ” mai spune Nomin Damdin, unul dintre cei mai performanți master traineri în soroban aritmetică mentală japoneză din România.

Dar, pentru a obține performanță, ca în orice alt domeniu, e nevoie de atenție și exercițiu. La cursurile de soroban, copiii trebuie să fie atenți, pentru că respectarea regulilor de calcul îi ajută să gândească rapid și să aibă viteză de calcul.

Copiii care exersează zilnic acasă, timp de de 15 minute, au rezultate mult mai bune decât cei care nu exersează; ei învață mai rapid metoda și ajung la performanța de a cânta sau spune poezii în timp ce calculează.

Atunci când reușesc să obțină rapid rezultate corecte la calcule cu numere formate din zeci, sute, mii sau chiar milioane, copiii sunt bucuroși și motivați să fie atenți și concentrați, să calculeze cu răbdare, urmând formulele matematice învățate. Iar capacitățile dobândite la cursurile Centrului de Soroban și Aritmetică Mentală Nomin Jyuku îi ajută pe copii să reușească în toate celelalte activități zilnice, fie ele obligatorii sau distractive.

The post Copilul meu este deștept, dar nu are deloc răbdare și putere de concentrare appeared first on Nomin Jyuku.