Abilitățile artistice și dezvoltarea gândirii copiilor

Copiii sunt atrași de artă în mod natural. Stimulii vizuali, tactili, auditivi le dezvoltă creierul și îi ajută să cunoască lumea înconjurătoare. Desenele, imaginile din cărți, muzica și dansul, teatrul și modelajul dezvoltă creativitatea, îi învață pe copii că o problemă poate avea diferite soluții și le dezvoltă încrederea în sine.

Abilitățile artistice și dezvoltarea gândirii copiilor sunt strâns legate, în înțelegerea artei și exprimarea artistică fiind activate procese care țin de ambele emisfere cerebrale. Memoria și structurarea informațiilor implică emisfera stângă, iar atenția, interpretarea sensului, concentrarea, creativitatea și imaginația țin de emisfera cerebrală dreaptă.

Abilitățile artistice și dezvoltarea gândirii copiilor  între 5-14 ani

Din punct de vedere fiziologic, emisfera cerebrală dreaptă este responsabilă de emoții, atenție, creativitate, înțelegerea și interpretarea sensului imaginilor, limbajului și sunetelor, intuiție, imaginație și reprezentări, pe scurt de înclinațiile sau talentele noastre artistice.

Dacă în perioada preșcolară abilitățile artistice și dezvoltarea gândirii copiilor se reflectă în programul lor de la grădiniță și în activitățile desfășurate împreună cu părinții, atunci când copiii cresc, adulții din jur sunt mai preocupați de activități clasice, de performanțele lor la materiile de examen, ignorând importanța artelor în dezvoltarea gândirii copiilor.

Pentru dezvoltarea armonioasă a gândirii copiilor, pentru a le descoperi talentele sau pur și simplu pentru a le cultiva pasiunea pentru frumos, putem practica împreună cu ei sau putem participa la activități și manifestări culturale și artistice, fie ca sunt expoziții, concerte, piese de teatru, cluburi de artă sau momente creative pe care le desfășurăm acasă. 

Pe lângă activitățile clasice care se încadrează în zona artistică, au pătruns în România în ultimii ani și alte activități pentru copii, care stimulează emisfera cerebrală dreaptă, influențând astfel dezvoltarea părții creative și artistice a creierului. Cursurile de soroban și aritmetică mentală japoneză, metoda Nomin Jyuku, deși sunt din sfera matematicii, presupun ca în etapa de calcul mental copiii să calculeze pe sorobanul imaginar, folosind intensiv emisfera cerebrală dreaptă.

Desenul și pictura

Aceste activități creative îi ajută pe copii să înțeleagă ca o temă poate să aibă mai multe rezolvări corecte, le dezvoltă gândirea flexibilă și gândirea critică. Astfel, copiii învață să interpreteze și să gândească nuanțat, să înțeleagă perspectiva celuilalt, să gândească soluții proprii în funcție de anumite cerințe.

De asemenea, abilitățile artistice și gândirea copiilor se dezvoltă când aceștia desenează sau pictează. Copiii învață noțiuni de geometrie plană și în spațiu, învață să creeze proporții corecte și efecte vizuale din culoare. De asemenea, pictura le dezvoltă copiilor simțul estetic, ei dobândesc cunoștințe despre amestecarea și alăturarea culorilor, astfel încât să creeze anumite emoții, să exprime sentimente, să creeze o lucrare atractivă vizual.

– Desenați împreună

În funcție de vârsta copilului, desenați, colorați și pictați. Puteți cumpăra cărți care să vă învețe să desenați anumite forme de animale sau obiecte. Îmbinați jocul cu joaca și trageți la sorți tema desenului din mai multe teme propuse de amândoi. Astfel, veți știi ce îl preocupă pe copil sau ce interese are. Desenele pe asfalt sunt, și ele, practicate cu bucurie de copii.

– În vizită la muzeu

Din când în când, în funcție de vârsta copilului și tematica expoziției, vizitați muzee, galerii de artă, faceți plimbări în locuri inedite, în care puneți accent pe imagini. Astfel, îmbogățiți imaginația și dezvoltați potențialul creativ al copiilor.

Întotdeauna încurajați copiii și lăudați-le realizările artistice, astfel încât să capete încredere în propriile forțe și să nu se simtă jenați că nu le-a ieșit bine desenul.

Arta înseamnă interpretarea realității, nu imitarea ei, recompunerea acesteia prin prisma propriei personalități.

Teatrul

Teatrul pare o activitate prea complexă pentru copii și care nu are legătură decât cu vanitatea părinților de ai vedea “artiști” pe cei mici. Totuși, teatrul și activitățile asociate acestei arte contribuie la dezvoltarea copiilor atât din punct de vedere al gândirii și limbajului cât și din perspectiva senzorială și motrică.

– Jocurile de rol cu propriile jucării

Sunt activități foarte iubite de copii și foarte apreciate atunci când se desfășoară împreună cu părinții. Fie că interpretați roluri dintr-o poveste sau vă jucați “de-a mama și de-a tata”, “de-a școala” “de-a doctorul” sau “de-a Alba că Zăpada și cei șapte pitici”, aceste jocuri aparent banale pot dezvălui emoțiile și sentimentele copiilor, modul lor de a înțelege realitatea și oamenii din jurul lor, dezvoltând, în același timp, imaginația și creativitatea.

– Interpretarea cu intonație a poeziilor

Este tot un fel de intrare în rol, în care copiii își imaginează sentimentele poetului și ce idei a dorit să transmită prin versuri.

– Exercițiile simple de dicție

Sunt distractive și pot fi făcute oriunde și oricând ca o joacă sau ca un concurs – șase sași în șase saci, capac cu cupă, cupă cu capac, un vultur stă pe pisc cu-n pix în plisc, o babă bălană mănâncă o banană babană, piatra crapă capra, stânca stă-n castan ca Stan, bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când a venit Bucurel bucuros de la București.

La cursurile de teatru, copiii fac exerciții de dicție, exerciții de ritm și de coordonare care îi ajută să își dezvolte simțul de observație, capacitatea de reacție și gândirea rapidă, atenția și concentrarea și astfel să capete încredere în propriile forțe.

De asemenea, interpretarea unui rol presupune cunoașterea personajului, a emoțiilor, sentimentelor și personalității lui, iar discuțiile care duc la înțelegerea rolului contribuie atât la dezvoltarea limbajului, a vorbirii, cât și la dezvoltarea gândirii.

Muzica și dansul

Atunci când ascultăm muzică, când cântăm sau când interpretăm la un instrument muzical, conexiunile neuronale sunt activate, ceea ce duce la îmbunătățirea modului în care reținem și procesăm informații.

Studiile privind felul în care muzica influențează creierul au arătat, spre exemplu, că undele sonore de muzică barocă – Bach, Handel, au frecvențe care duc la creșterea activității cerebrale. Dezvoltarea memoriei muzicale, a comunicării și chiar a noțiunilor matematice sunt favorizate de muzică, alături de îmbunătățirea stării de spirit și de relaxare.

Dacă nu este o abilitate înnăscută, auzul muzical se poate îmbunătăți prin exercițiu, prin interpretare cu instrumentele, prin audiții, prin exersarea gândită a sunetelor muzicale.

Muzica dezvoltă creativitatea, dar și memoria, fiind o activitate care contribuie la activarea ambelor emisfere cerebrale. De structurarea informației și memorare este responsabilă emisfera stângă, în timp ce emisfera dreaptă se preocupă de melodicitate, de modalitatea de interpretare.

Deși are o importanță covârșitoare în dezvoltarea creierului, muzica e un fel de Cenușăreasă a materiilor școlare, nefiind privită ca o materie importantă. Accentul se pune pe talent și pe “urechea muzicală” înnăscută a copiilor, în detrimentul beneficiilor pe care le aduce cultura muzicală, ascultarea muzicii, dezbaterea despre anumite genuri muzicale, fredonarea în cor a unei piese, indiferent de talentul copilului. Experiența de a cânta împreună, de a simți vibrația unei melodii pe care o interpretează, le aduce copiilor bucurie, satisfacție, dar și încredere de sine și spirit de echipă.

La fel ca muzica, dansul și exercițiile de ritm activează ambele emisfere cerebrale, pe lângă beneficiile pentru sănătate pe care le aduce mișcarea. Astfel, pe lângă memorarea mișcărilor, copiii își dezvoltă atenția, concentrarea, coordonarea între creier și membre. Dansurile sincron sunt foarte apreciate de copiii de vârstă școlară.

Modelajul

Apariția unor tipuri de plastilină speciale, a dezvoltat această activitate atât la preșcolari cât și la școlarii mici. Modelajul dezvoltă creativitatea, dar și motricitatea fină și coordonarea mână-creier. Mușchii mici ai mâinii sunt astfel pregătiți pentru activitatea de scriere la preșcolari.

Cu timpul, copiii pot învăța diferite tehnici de modelaj în plastilină și în lut și pot realiza mici obiecte decorative utile – un suport de creioane, o farfurie-suport, un clopoțel, tablouri cu decorațiuni din lut. Modelajul se poate transforma într-o pasiune pentru artă ceramică. Sau, poate rămâne o activitate relaxantă, pe care să o practicați împreună cu copilul, acasă sau în vacanță.

Importanța artei în dezvoltarea gândirii copiilor

Muzica, dansul, teatrul desenul, modelajul, toate aceste activități artistice ajută la dezvoltarea copiilor, a capacităților cognitive și a personalității lor. Muzica îmbunătățește memoria, dansul dezvoltă viteza de reacție și coordonarea, pictura îi ajută pe copii să înțeleagă puncte de vedere diferite, modalități diferite de abordare a aceleiași teme.

Artele le permit copiilor să se exprime liber, să vadă lumea în felul lor, să înțeleagă că și perspectivele celorlalți pot fi corecte, chiar dacă sunt diferite. Exercițiul gândirii creative îi ajută în dezvoltarea competențelor pentru viitor.

Artele dezvoltă limbajul, oferă oportunități de a învăța noțiuni și cuvinte noi, de a dezbate și de a experimenta stiluri noi, modalități ingenioase de exprimare.

Copiii noștri trăiesc într-o lume mult mai dezvoltată senzorial decât cea în vremea căreia eram noi copii. De aceea, este important ca ei să știe cum să interpreteze informațiile vizuale și auditive și cum să facă alegeri în funcție de ele, astfel încât să devină consumatori inteligenți.