Minte ageră cu jocurile minții

Suntem obișnuiți să ne gândim doar la șah atunci când vorbim despre jocurile minții. Dar, și jocurile de masă, jocurile de cărți și calculele mentale japoneze, precum sorobanul, ajută la dezvoltarea gândirii copiilor. Astfel, ei învață să aibă răbdare, să gândească pe termen lung, să își planifice acțiunile și activitățile pentru a avea succes.

Jocurile minții – benefice pentru dezvoltarea gândirii 

Supranumite „sporturile minții”, jocurile de masă, de societate sau boardgames i-au pasionat pe oameni din cele mai vechi timpuri. În primul rând, jocurile minții i-au provocat pe oameni să-și antreneze mintea, au ajutat la dezvoltarea gândirii. În al doilea rând, au determinat competiția între participanți, fiind un motor al progresului uman. În al treilea rând, jocurile minții au susținut nevoia oamenilor de a se întâlni, de a socializa și de a-și petrece timpul într-un mod plăcut.

Dar, care sunt cele mai vechi jocuri? Go și jocul de Dame își dispută titlul de cel mai vechi joc din lume, având o vechime de peste 4500 de ani. De exemplu, vechii egipteni jucau Dame, iar în China Antică se juca Go. Un alt joc cu origini asiatice străvechi este tangram. Tangram este un fel de puzzle chinezesc al cărui scop este să creezi figurine cu ajutorul unor figuri geometrice de diferite mărimi.

Spre comparație, șahul pare un joc recent, deși se joacă de aproape 2000 de ani. Apărut între secolele III și VI, șahul s-a răspândit odată cu invazia islamică din secolul VII. Nu este prea clar dacă a apărut în India, Persia sau China. Cert este că, numele lui vine totuși de la numele persan al regelui: șah.

Pe de altă parte, tot din categoria jocurile minții este considerat calculul mental. Poate ați observat că atunci când ne bazăm doar pe calculatoarele electronice, parcă nici nu mai știm să calculăm. În consecință, ne trebuie o perioadă de exercițiu pentru a reveni la ritmul dorit. La copii, acest aspect este cu atât mai vizibil cu cât ei nu au exercițiul adulților și uită mai repede ce nu folosesc. De aceea, este important ca ei să exerseze calculele mentale în permanență.

Jocurile minții pentru copii și adolescenți

Antrenori ai creierului- mușchiul minții, jocurile minții sunt recomandate copiilor începând de la vârsta școlară.

Șah – Răbdare și strategie

Un joc care nu are nevoie de explicații, devenit și sport olimpic, șahul își are originile în strategia militară. Cele 32 de piese albe și negre, de la pioni la rege și regină vor fascina mai întâi prin mișcările lor specifice pe tabla de șah. Pas cu pas, copiii vor învăța ce înseamnă să gândească în perspectivă și să aleagă din mai multe opțiuni de mutări, în funcție de consecințe, varianta optimă.

 

Go – Jocul Intuiției

Se joacă în două persoane, cu pietre albe și negre, pe o tablă cu 19×19 pătrățele. Acestea se așază la intersecții, astfel încât să înconjoare cât mai rapid pietrele adversarului și să le captureze. Câștigă cel care a capturat cele mai multe piese. Pentru a nu-i fi capturate piesele, fiecare jucător aplică anumite strategii de supraviețuire, prin gruparea acestora. Jucătorii trebuie să intuiască următoarele mutări ale adversarului, să îi „citească gândurile” și să ia cele mai bune decizii pentru a câștiga.

Tangram – Joc de creativitate

Apărut în China Antică, tangram este un fel de puzzle cu forme geometrice de diferite mărimi. Puse în mod creativ, aceste forme geometrice formează tot felul de figurine, ce reprezintă ființe sau obiecte. Modalitățile de a combina figurile geometrice sunt nenumărate. În acest fel, copiii își dezvoltă imaginația și creativitatea. De asemenea, exercițiul este util și pentru învățarea elementelor de geometrie.

Scrabble dezvoltă vocabularul

Cel mai vechi joc de cuvinte din lume, scrabble, îi ajută pe copii și nu numai să își dezvolte vocabularul, să fie creativi și chiar să exerseze calculele matematice, ținând scorul.

Aritmetică mentală japoneză pentru o minte ageră

Deși nu este un joc cu competitori ci o metodă de calcul, odată învățată, aritmetica mentală japoneză, numită anzan, se poate transforma și în unul din jocurile minții. Aceasta dezvoltă emisfera dreaptă a creierului, și deci, creativitatea, imaginația, atenția și răbdarea. Motivul este că aceste calcule se bazează pe reprezentarea mentală a abacului japonez, sorobanul. Cei care calculează, aplică aceeași algoritmi de calcul și rezolvă rapid calcule complicate.

La cursurile de soroban și aritmetică mentală, trainerii organizează competiții de calcul rapid între copii, iar la nivel internațional, se organizează anual, concursuri în domeniu.

Toate aceste jocuri dezvoltă o minte ageră, care va anticipa probleme, va găsi rapid soluții și va planifica pașii pentru rezolvarea situațiilor complexe.

Ce învață copiii în timp ce își antrenează mintea?

Aceste jocuri îi învață pe copii să își exerseze abilități, comportamente și atitudini care îi ajută în relațiile cu ceilalți:

• Respectarea regulilor – unor copii le este foarte greu să respecte reguli, sunt mai non-conformiști, iar jocurile minții îi ajută să exerseze acest comportament
• Respectul adversarului – copiii vor înțelege că adversarul nu este un dușman personal, ci doar un competitor mai bun. Ei vor învăța să nu își desconsidere adversarul, să îl respecte, chiar dacă acesta nu are experiență. Sau, dimpotrivă, să nu se simtă timorați de experiența celuilalt și să se concentreze pe joc.
• Atitudinea învinsului – copiii trebuie să învețe cum să piardă cu demnitate, să nu se supere sau să plângă și să își verse furia pe adversar. Trebuie să știe că și eșecul face parte din joc și vor învăța să îl gestioneze cu eleganță. De exemplu, felicitarea câștigătorului prin strângerea mâinii este un exercițiu care îi va ajuta mult în viață.
• Atitudinea câștigătorului – și pentru situațiile în care câștigă, copiii trebuie să știe să fie respectuoși cu competitorii lor. Să nu îi desconsidere, doar pentru că au pierdut, să se bucure fără a-l face pe celălalt să se simtă deranjat sau chiar jignit.
• Gândirea strategică – planificarea pașilor, anticiparea mutărilor adversarilor, tacticile folosite, gândirea în perspectivă, nu doar pe termen scurt, pot părea complicate dacă ne gândim la copii. Doar că, toți cei care au jucat jocurile minții în copilărie, spun că acestea le-au modelat felul de a gândi. Iar abilitățile de mai sus sunt însușite cu mai mare ușurință.

Alături de comportamente, regăsim și dezvoltarea unor abilități precum atenția la detalii, spiritul de observație, intuiția, concentrarea și răbdarea. Aceste competențe sunt din ce în ce mai greu de antrenat în lumea digitală de astăzi, dar, cu atât mai prețioase pentru dezvoltarea copiilor noștri.

Jocurile minții, în familie

Plăcerea de a juca jocurile minții se dobândește în familie și apoi se practică în cercuri de prieteni. Atunci când copiii vor vedea acest comportament la părinți și la bunici, își vor dori să îi imite și să între și ei în joc.

Putem juca aceste jocuri cu copiii sau le putem solicita bunicilor să facă acest lucru, deoarece ele sunt la fel de utile copiilor cum sunt și persoanelor în vârstă. Studii recente au arătat că persoanele în vârstă care joacă jocuri de masă au memorie mai bună, gândesc mai rapid și nu au predispoziție pentru demență sau Alzheimer.

Jocurile minții constituie un bun motiv de întâlnire săptămânală, de weekend, în zilele ploioase. Vacanțele și concediile sunt și ele momente în care ne putem relaxa și ne putem distra cu jocuri de masă. Și, ca în orice activitate pe care ne dorim să o practice copiii, trebuie să ne implicăm și aici și să le fim copiilor parteneri de joacă.