Cum dezvoltăm creativitatea copiilor cu sorobanul și aritmetica mentală

În urmă cu câteva mii de ani, oamenii au inventat abacul pentru a putea face schimburi comerciale. Astăzi, sorobanul, un abac japonez îmbunătățit, ne ajută să dezvoltăm creativitatea copiilor. Iar aceasta este una dintre cele mai importante competențe ale viitorului.

De la abac și soroban, la aritmetica mentală și creativitatea copiilor

Produs al creativității, abacul a fost folosit de toate marile civilizații ale Antichității, încă din jurul anului 3000 î.Hr. Astfel, babilonienii, chinezii, aztecii, grecii și romanii și-au inventat propriile modalități de calcul pe niște numărători foarte asemănătoare între ele.

De exemplu, abacul chinezesc se numea “suanpan” și a apărut acum 5000 de ani. Acesta era o numărătoare din lemn care avea două bile în partea de sus și cinci, în partea de jos.

Deoarece era util în schimburile comerciale, “suanpan” s-a răspândit rapid și în alte țări ale Asiei. Așa a ajuns abacul și în Japonia, Rusia, India și Turcia, fiind adaptat în fiecare țară.

În Japonia, abacul a pătruns în secolele XIV-XV și a primit denumirea de “soroban“. Pe soroban se puteau face operații matematice simple, dar și ridicări la putere, calcule cu radicali și aflarea divizorului comun. 

În anii ’30, japonezii au inovat și ei, în scopul îmbunătățirii vitezei de calcul. În acest fel, a apărut sorobanul simplificat, pe care îl știm astăzi. Acesta are doar o bilă în partea de sus și patru în partea de jos. Bilele de sus, reprezintă ordinele unităților, zecilor, sutelor etc, iar cele din partea de jos reprezintă doar unități.

Ca urmare a simplificării sorobanului, au apărut școli particulare și cluburi care funcționează și astăzi. În aceste școli numite “juku” sau “jyuku”se învață și se aprofundează calculul pe soroban, dar și calculele mentale, numite “anzan”.

Anzan este treapta superioară sorobanului, reprezentarea mentală a sorobanului și calculele pe sorobanul imaginar.

Studiate și astăzi în școala japoneză, aceste metode de calcul aritmetic au beneficii dovedite asupra dezvoltării creierului copiilor. Spre exemplu, gândirea rapidă, imaginația, memoria, atenția, concentrarea și creativitatea copiilor sunt abilități pe care această metodă străveche le dezvoltă și le transformă în superputeri ale celor mici. Mai mult, se consideră că abilitățile de învățare superioare ale copiilor japonezi se datorează și învățării acestei metode de calcul.

Ce este creativitatea copiilor și cum apar ideile noi? 

 

În primul rând, nu ne naștem creativi sau lipsiți de creativitate. Așa cum spunea Thomas Edison, geniul însemna 99% transpirație și 1% inspirație.

Creativitatea este un complex de însușiri și aptitudini mentale care se dezvoltă, se cultivă și care pot genera idei noi și valoroase, la orice vârstă.

Cu alte cuvinte, dezvoltăm creativitatea copiilor, nu naștem copii creativi. De exemplu, exersăm creativitatea atunci când le stimulăm curiozitatea, când le răspundem la întrebări sau când îi provocăm să își pună întrebări. De asemenea, stimulăm ideile creative când propunem metode noi de învățare, dar și când îi învățăm să gândească independent. 

În acest fel, ei vor căpăta încredere în propriile forțe și vor avea curaj să își susțină ideile noi și soluțiile ieșite din comun. Iar curajul este o condiție esențială pentru dezvoltarea creativității.

În al doilea rând, când vorbim despre creativitatea copiilor, nu ne referim doar la talentele artistice ale copiilor. În aceeași măsură, creativitatea presupune identificarea unor probleme și oferirea de soluții ingenioase, inovative, pentru a le depăși.

Dar cum se desfășoară procesul de creație și cum apar ideile? În psihologie, se vorbește despre patru faze ale creativității:

1. Pregătirea – colectarea de informații, documentarea, experimentarea legate de subiectul care ne pasionează, ne preocupă sau ne pune probleme.
2. Incubația – se desfășoară la nivel subconștient, chiar inconștient, pe baza informațiilor acumulate.
3. Iluminarea – apariția soluției, a ideii, care poate veni chiar și în somn sau când ne gândim la cu totul altceva.
4. Verificarea – faza finală, în care se elaborează soluția, în scopul comunicării sale. 

Este important de știut faptul că procesul de creație nu urmează un tipar, dar și că produsul creativ poartă amprenta personalității creatorului său.

Susținem creativitatea copiilor, cu soroban și calcule mentale 

 

Creativitatea copiilor se dezvoltă pas cu pas, încă de la vârstele cele mai mici, prin jocuri și joacă. De exemplu, atunci când se joacă liber, fără reguli, copiii sunt creativi. De asemenea, când ne spun întâmplări fanteziste, ei își exersează imaginația și ar fi bine să intrăm în jocul lor. Chiar și când greșesc, copiii învață. De aceea, nu ar trebui să îi învinovățim, ci să vedem ce putem îmbunătăți data viitoare.

Dezvoltăm creativitatea copiilor și atunci când le trezim curiozitatea cu un joc nou sau cu un curs în care învață ceva nou. Spre exemplu, când calculează pe soroban, copiii învață o metodă nouă de calcul. Cu alte cuvinte, în mintea lor se fac noi conexiuni. Astfel, facem un prim pas spre dezvoltarea creativității copiilor cu ajutorul sorobanului.

Deoarece este bazată pe algoritmi noi de calcul, această metodă îi ajută să gândească mai rapid, să calculeze cu o viteză mai mare, să fie mai atenți și mai concentrați.

De exemplu, pentru copiii preșcolari, calculul pe soroban este util pentru înțelegerea conceptului de număr: ei văd bilele pe soroban, le mișcă în sus și în jos și le asociază cu numerele. La copiii mai mari, metoda dezvoltă o gândire rapidă și flexibilă. Prin exersare, copiii pot ajunge la rezultatele calculelor mult mai rapid decât prin metoda tradițională. De aceea, ei vor fi interesați să învețe rapid metoda de calcul pe soroban și să treacă la calculele mentale.

 

Calculele mentale reprezintă al doilea pas spre dezvoltarea creativității prin aritmetica japoneză. Atunci când își reprezintă mental sorobanul și fac calcule mentale, copiii își dezvoltă emisfera cerebrală dreaptă. Aceasta este responsabilă cu creativitatea, imaginația și tot ceea ce ține de emoții și de abilitățile noastre artistice. De aceea, învățarea metodei japoneze de calcul le va fi de folos și la găsirea de soluții creative la probleme, la dezvoltarea imaginației și a inteligenței emoționale.

 

Creativitate, copii și competențele viitorului 

În studiile realizate de diferite organizații mondiale, precum World Economic Forum, creativitatea este în topul competențelor necesare în următorii ani, pe piața muncii.

Alte abilități similare sunt originalitatea și inițiativa. Alături de acestea, în top, regăsim inovația și gândirea analitică, rezolvarea problemelor, învățarea activă și gândirea critică. În schimb, competențele tehnice de bază și activitățile repetitive nu vor mai fi necesare, acestea fiind preluate de roboți și de inteligența artificială.

Pe de altă parte, un studiu UNICEF realizat în 2020, relevă faptul că doar 34% din copiii români de 15 ani au competențe de citire și matematică de bază. Spre deosebire de România, în Japonia, aceste competențe se ridică la 73% pentru copiii de 15 ani.

În acest context, educatorii și părinții români trebuie să găsească metode creative,  alternative, de învățare a matematicii. Astfel, copiii nu vor mai considera această materie, o corvoadă. O altă prioritate pentru dezvoltarea copiilor și pregătirea lor pentru viitor trebuie să fie dezvoltarea creativității.

Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku recomandă sorobanul și aritmetica mentală pentru dezvoltarea copiilor de între 5 și 14 ani. Pentru înscrieri, vizitați paginile de cursuri, apelați 0737.372.763. sau completați formularul de aici.