Natalia Bulboacă „Am devenit mult mai creativă și am mai multă răbdare.”

Natalia Bulboacă are 12 ani, este în clasa a VI-a și studiază sorobanul și aritmetica mentală la Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku, din clasa I. Spune că sorobanul a ajutat-o foarte mult în primii ani de școală – a învățat să calculeze mai rapid decât colegii de clasă, are mai multă răbdare și se concentrează mult mai ușor la teste. Natalia a trecut și prin momente dificile în studiul sorobanului, dar este ambițioasă și a reușit să câștige Premiul I la Olimpiada de soroban și aritmetică mentală din Egipt.  

Cum ai ajuns să urmezi cursurile de soroban și aritmetică mentală la Centrul Nomin Jyuku?

Mama a auzit de soroban și i s-a părut foarte interesant, s-a gândit că o să-mi prindă bine și mie și m-a înscris la curs.

Și ce era interesant la cursurile de soroban și aritmetică mentală?

Cel mai interesant mi s-a părut că lucrăm cu numere foarte mari … eu eram clasa I și lucram cu sute și mii … era WOW …

Nu am povestit prea multe la școală despre ce făceam eu în timpul liber, dar au observat colegii și doamna învățătoare că răspundeam prima la toate calculele, le făceam imediat în minte. Răspundeam corect și foarte repede, nu stăteam să mă gândesc. Când zicea doamna că trecem la calcule cu sute sau cu mii … eu îmi ziceam în minte „Mmmm, deja știu asta. O să fie ușor!”.

Apoi, mi-a plăcut la cursurile de soroban că era serios, dar ne și jucam, râdeam, învățam cu plăcere. Nu m-am grăbit să îmi dau examenele. La nivelul V am stat vreo șase luni. Sorobanul e prima mea activitate extrașcolară și îmi place foarte mult.

Cum a primit doamna învățătoare faptul că tu calculai altfel decât prin metoda clasică?

Văzând că îmi iese atât de repede și că toate calculele sunt corecte, m-a încurajat să continui să aplic metoda japoneză. A fost foarte deschisă și m-a susținut.

Ne-ai spus despre viteza de calcul când aplici metoda japoneză. Ce alte beneficii ai observat că îți aduce studiul sorobanului?

Se spune că practicarea sorobanului dezvoltă emisfera dreaptă a creierului. Ce am observat eu și cei din jurul meu este că am devenit mult mai creativă și am mai multă răbdare.

Apoi, se vede la testele de la școală, unde mă concentrez mult mai bine. Cred că după câteva luni de cursuri de soroban se vedea deja o diferență, eram mult mai rapidă și mă concentram mult mai bine la tot. De asemenea, am și mai multă încredere în propriile mele forțe.

Pentru a performa, e nevoie de antrenament zilnic. Cât de mult te antrenezi pe zi la soroban?

Mă antrenez în jur de 15 minute, nu mai mult. Îmi place că intru în aplicație și setez nivelul de complexitate, apoi fac câteva serii de calcule.

Știu că unii copii nu prea exersează și au nevoie de părinți să le reamintească, dar mie chiar îmi place sorobanul, așa că fac singură, fără să îmi spună nimeni nimic.

Când ai trecut prin momente mai dificile în studiul sorobanului, ce ai făcut?

Au fost niște perioade mai grele, dar care au durat foarte puțin. La nivelul VI, la început, aproximativ două săptămâni, mi se păreau împărțirile destul de grele, dar am exersat, am avut răbdare și când am reușit să le fac, îmi plăceau cel mai mult și voiam să fac doar împărțiri.

Apoi, am picat examenul pentru nivelul III de două ori, dar atât de ambițioasă am fost, că mi-am zis că nu se poate, o să-mi iasă până la urmă. Cred că din cauza emoțiilor din timpul examenelor, nu reușeam; simțeam o presiune mai mare și pentru că la centrul nostru, aceste examene se dau cu profesori din Japonia și în același timp cu copiii de acolo.

Cum a fost experiența ta de participare la Olimpiada Internațională de calcul mental, din Egipt?

Nu am mai participat niciodată la astfel de competiții, dar îmi doream foarte mult. Am muncit ceva ca să ajung acolo dar a meritat … a fost foarte frumos!

Un lucru inedit a fost că am stat lângă o fetiță din Uzbekistan care mi-a arătat cum lucrează ea cu două mâini pentru a face calculele mentale. Noi lucrăm cu o mână. Mi s-a părut foarte distractiv. Am încercat și eu, dar e destul de diferit și complicat dacă ai învățat altfel să calculezi.

Mai era ceva ciudat … la anzan (calculul mental) unii copii stăteau cu sorobanul în aer … îl fluturau prin aer, se ridicau în picioare, se mișcau ca și cum ar fi dansat.

A fost destul de dificil ca în cele 10 minute de examen să nu mă uit la ce făceau copiii din alte țări, pentru că unii făceau un adevărat spectacol și era foarte tentant să îi urmărești cum se mișcă. Dar m-am stăpânit și mi-am zis să îmi văd de examenul meu, că am timp după aceea să vorbesc cu ei.

Momentul când s-au anunțat premiile a fost cu multe emoții. La premiul I, când m-au chemat, am fost foarte fericită. La decernarea premiilor m-am mai împrietenit cu o fată din altă țară. Era foarte drăguță, calmă și emoționată în același timp.

Dincolo de experiența concursului, ce ți-a plăcut cel mai mult la Olimpiadă?

Mi-a plăcut că pentru prima dată am fost fără părinți în afara țării și la o competiție internațională importantă, și că am reușit să mă descurc foarte bine.

Am mai fost în tabere în România, dar nu singură și cu avionul. Până acum mi-a fost foarte frică, dar după experiența aceasta am curaj să mai plec. Chiar am în plan o nouă competiție în Austria.

În seara de dinainte de examen și eu și colega mea de cameră am fost foarte disciplinate. Ne-am culcat la timp, am folosit ulei de lavandă pentru un somn odihnitor și fără emoții.

Dacă mă gândesc ce mi-a plăcut cel mai tare, cred totuși că mi-a plăcut spectacolul cu delfini. Deși am mai văzut spectacole cu delfini, acesta a fost de departe cel mai impresionant. Erau foarte pregătiți și au avut o reprezentație senzațională.

La ce competiții ai mai participat și cum a fost față de Olimpiada din Egipt?

Am mai participat la Olimpiada din Dubai, online, unde am câștigat locul II. A fost mai ușor online, am avut mai puține emoții. La participarea fizică a fost cu mai multe emoții, muzică, urcat pe scenă înainte de competiție, aplauze, copii, zgomot.

Ce alte activități mai practici?

Am practicat patinajul, dar din cauza pandemiei nu am putut continua.

De curând, de vreo trei luni, am început să fac sport mai serios. Am ales să fac dansuri, mai exact afrodance care e o combinație de dans și gimnastică ritmică. Vara, mai practic scufundări, snorkeling. De la patru ani schiez, iar iarna aceasta am reușit să învăț să cobor și pe snowboard. Acum mai fac engleză și IT, vreau să învăț să programez jocuri.

Ce planuri ai legate de studiul sorobanului?

Sunt la nivelul II, penultimul. Vreau să ajung la nivelul I și vreau să termin în clasa a VII-a toate nivelurile. Nu mă las până nu iau examenele de la toate nivelurile de soroban. Așa mi-am propus de când am început cursurile, să trec de toate cele 11 niveluri de soroban.