Metode pentru dezvoltarea gândirii la școlarii mici

Dezvoltarea gândirii la școlarii mici presupune în aceeași măsură joc și învățare, afectivitate și înțelegere a nivelului lor de dezvoltare intelectuală. 

În primii ani de școală, copiii dobândesc gândirea logică. Ei învață să își reprezinte mental lucrurile, stabilesc diferențe, analogii, învață algoritmi de lucru, caută explicații și încep să gândească critic despre lumea înconjurătoare.

De la gândirea concretă la gândirea logică

În jurul vârstei de 7-8 ani, dezvoltarea gândirii copiilor trece de la etapa intuitivă la etapa logică. Celebrul pedagog Jean Piaget menționează că la această vârstă, până la 11 ani, dezvoltarea gândirii la școlarii mici depinde, încă, de referințele concrete din lumea înconjurătoare.

De exemplu, copiii vor înțelege noțiunea abstractă de număr și algoritmii matematici doar în relație cu obiectele din jurul lor. De aceea, este foarte important să asociem cifrele cu obiecte atunci când îi învățăm să numere și să socotească.

În această perioadă, gândirea funcționează prin exemplificare, analiză și comparare. Sinteza, abstractizarea și generalizarea sunt operații mentale pe care copilul le va putea face abia de la 12 ani.

În primii ani de școală, copiii învață să opereze cu mai multe tipuri de algoritmi:

• Algoritmi de lucru și de rezolvare a problemelor și exercițiilor, cum ar fi operațiile matematice,
• Algoritmi de identificare și recunoaștere a unor structuri, cum ar fi formele geometrice, reperele geografice, datele necunoscute din exerciții și probleme,
• Algoritmi de control pe care îi utilizează în verificarea calculelor matematice.

Și, pentru că fiecare copil se dezvoltă în ritmul său propriu, vom observa că unii copii operează mai bine cu unii algoritmi și mai slab cu alții. De exemplu, pot rezolva rapid exerciții, dar se descurcă mai greu la probleme sau, identifica bine datele unei probleme, știu ce au de făcut, dar greșesc la calcule.

Chiar dacă ne-am obișnuit să punem pe seama neatenției anumite minusuri ale copiilor, de multe ori acestea se manifestă deoarece gândirea lor operațională este în curs de formare.

 

4 metode de predare de calitate

International Step by Step Association, o rețea de profesioniști în educația timpurie a stabilit un set de principii privind calitatea actului educativ. Astfel, ei au identificat 4 metode de predare de calitate pe care un educator le poate aplica pentru a avea rezultate cu copiii de vârstă școlară mică:

1. Educatorul construiește pornind de la ceea ce cunoaște copilul, mai curând decât de la ce ar putea să nu știe
2. Educatorul face legătura între noua învățare și cunoștințele, experiențele anterioare ale copilului
3. Educatorul face învățarea concretă, semnificativă prin legătura cu viața de zi cu zi
4. Educatorul pune la dispoziția copiilor oportunități de joc cu diverse grade de dificultate, în concordanță cu capacitățile în evoluție ale copilului. De exemplu, probleme cu grad de dificultate din ce în ce mai mare, întrebări care permit răspunsuri diferite.

Una din metodele pentru dezvoltarea gândirii la școlarii mici este exersarea continuă a ceea ce învață nou, în diferite situații din viața de zi cu zi. Ca părinți și educatori, trebuie să găsim modalități creative de joc și învățare, astfel încât exersarea să nu fie plictisitoare, ci antrenantă, interactivă și să ajute la dezvoltarea gândirii școlarilor mici. Mai mult, trebuie să avem în vedere că dezvoltarea gândirii la școlarii mici este strâns legată de starea lor de bine, de atmosfera de la școală și de ambianța familială.

Dezvoltarea gândirii la școlarii mici prin reprezentări și jocuri

La vârsta școlară mică, până la 11 ani, copilul continuă să gândească mai ales în prezent și concret, legat de obiectele și întâmplările din jurul lui. Până la vârsta de 9-10 ani, copiii nu înțeleg noțiuni abstracte și cuvinte care nu au corespondent în realitate.

De aceea, în învățarea noțiunii de număr, se aplică metoda corespondenței cu realitatea. Un număr nu este doar un semn, reprezintă o cantitate de obiecte reale. Sau, pentru a le explica timpul istoric putem desena o axă a timpului. Ori, pentru a înțelege punctele cardinale, folosim o busolă.

Jocuri precum Mima, ghicitorile și chiar Baba-Oarba, îi ajută pe copii să își dezvolte capacitatea de reprezentare. Iată și alte câteva idei de jocuri:

Ce obiect lipsește? – așază pe masă mai multe obiecte și lasă-i copilului câteva minute să le observe. Apoi, roagă copilul să iasă din cameră sau să își acopere ochii și să ia câte un obiect de pe masă. Exercițiul constă în detectarea obiectului lipsă.

Ghicește sunetul – copilul va ghici ce sunet ai produs fără ca el să vadă ce faci – bate în ușă, ciocnește două obiecte, rupe o hârtie, deschide robinetul, scutura o haină, bate din palme, joacă-te cu o minge, cântă la instrumentele muzicale de jucărie din casă.

Cu ce sunt îmbrăcată? – roagă copilul să te observe cu atenție, apoi să se întoarcă cu spatele și să descrie cu ce ești îmbrăcată, ce accesorii porți.

Jocurile de rol – interpretați împreună roluri dintr-o poveste sau scene din viața reală.

Desenează – la vârsta școlară copiii încep să își dezvolte mușchii mici ai mâinii și descoperă că pot desena mai bine. Cultivă această activitate pentru că le dezvoltă reprezentările și imaginația.

Activități opționale precum cele de matematică distractivă și aritmetica japoneză ajută la dezvoltarea reprezentărilor, a atenției și memoriei.

Sorobanul și aritmetică mentală japoneză susțin dezvoltarea gândirii la școlarii mici

Modalitate creativă și rapidă de învățare a numerelor și calculelor matematice, sorobanul și aritmetica mentală japoneză au cucerit lumea occidentală în ultimii ani. Rezultatele foarte bune ale acestei metode de dezvoltare a gândirii la școlarii mici, au făcut că metoda să se răspândească rapid în Europa.

În urmă cu cinci ani, Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku a adus pentru prima oară metoda și în România. De atunci, peste 5500 de copii cu vârste între 5 și 14 ani au învățat să calculeze pe soroban, numărătoarea japoneză, dar și să efectueze calcule mentale.

Cu ajutorul sorobanului, copiii înțeleg mai ușor noțiunea de număr, prin asociere cu biluțele de lemn ale numărătorii japoneze.

Cum învață copiii să calculeze pe soroban?

1. Învață să formeze cifre pe soroban.
2. Efectuează calcule simple, învață algoritmi de lucru. Noțiuni precum adunare și scădere vor fi mai ușor înțelese, prin mișcarea bilelor pe soroban.
3. Învață să formeze numere mai mari și efectuează calcule cu cele patru operații matematice, tot mai rapid.
4. Își reprezintă mental numărătoarea japoneză și calculează pe sorobanul imaginar.

Metoda japoneză de calcul cu sorobanul poate fi învățată la Centrul Educațional Japonez Nomin Jyuku printr-un curs de minim trei luni, coordonat de un trainer certificat de Școala Houmei Jyuku din Japonia.

Beneficiile învățării aritmeticii mentale japoneze, cum mai este cunoscută această metodă, sunt legate foarte strâns de dezvoltarea gândirii analitice la școlarii mici.

Cele mai importante achiziții mentale ale copiilor care studiază această metodă sunt dezvoltarea reprezentărilor și imaginația, viteza de calcul, gândirea analitică, răbdarea, atenția, memoria și concentrarea necesare efectuării rapide a operațiilor matematice.

Pe termen mai lung, copiii vor fi buni la matematică și o vor studia cu plăcere, vor fi mai încrezători în ei înșiși și în puterea lor de a reuși.

Mediul prietenos ajută dezvoltarea gândirii la școlarii mici

Dezvoltarea gândirii la școlarii mici este poate cel mai complex proces al celei de a treia copilării. Este o perioadă de trecere de la grădiniță la școală, de la joc la învățare ca activitate principală, de la concret la logic.

De aceea, școlarii mici, cu vârste între 6 și 10 ani, trebuie susținuți de adulții din jur. Explicațiile, activitățile potrivite pentru a le face înțelegerea mai ușoară, dar și afectivitatea, empatia și un mediu prietenos, le vor susține dezvoltarea gândirii.